Posts tagged cotidiene

[job]

0

Mi-am
dat demisia.Acum cateva zile am finalizat o negociere care s-a intins
pe mai bine de 2 luni si care s-a terminat cu o oferta foarte
avantajoasa pentru mine. Ma hotarasem sa ies din viata
corporatista,asa cum spunea un Twitterer acum ceva timp, pentru ca traiesti si primesti altceva de la o slujba intr-o mare
companie,fata de un  ‘job’ uzual.Stiu asta pentru ca in
ultimii 10 ani am avut posibilitatea sa lucrez pentru companii foarte
mici,cu doar cativa angajati iar mai nou,am experimentat si placerea
de a lucra pentru mine. Cu toate astea,consider ca este prea devreme
sa ma relaxez,adica sa fiu ‘one man show’ pornind la drum cu o masina
si un telefon. Poate si un birou ar fi la indemana.Stiu ca este visul
multora si ca este considerat un drum sigur catre libertate insa are
si dezavantaje pe care eu nu vreau sa le scap din vedere.Consider ca
nu ma pot dezvolta pe plan profesional chiar daca as avea libertatea
de a alege. Mediul corporatist este inca ‘taramul magic’ al
oportunitatilor profesionale,al incercarilor,al provocarilor care nu
apar in fisa postului. Astfel pot intalni mai multi oameni, astfel
pot invata din experienta altora, cateodata din experienta oamenilor
pe care nu am cum sa-i intalnesc ‘pe strada’, monstri sacri ai big
business-ului,vrajitori care scot la iveala profituri de milioane de
Euro dupa doar cativa anisori de operare.
Principalul
motiv pentru care as fi iesit din ‘afacere’ este faptul ca totul in
jurul meu este fals. Din carton,din plastic. Inclusiv
oamenii,clientii si colegii. Nu cred ca cineva isi doreste sa devina
fatarnic,lipsit de sentimente,ahtiat dupa bani,gol pe dinauntru. Cred
ca ‘jobul’ asta corporatist te transforma in astfel de
specimen.Intr-un robot dedicat muncii.
‘Doamnelor
si domnilor,va prezentam Modelul 452,specializat in munca de 14 ore
pe zi,6 zile pe saptamana (mai nou),care-si organizeaza viata in
functie de team-building-uri,de weekendurile in care lucreaza,de
activitatile specifice companiei (care nu se pot desfasura in cursul
saptamanii pentru ca ar musca din profit) si de dorintele
managementului care planuieste tot felul de lucruri fara sa le ceara
parerea ‘negrilor’ – nu ca ar fi calificati sa hotarasca ceva insa
cunosc situatia de pe ‘plantatie’. ‘
Falsitate
care iese la suprafata atunci cand esti intrebat unde ai fost in
vacanta,ce ai facut acolo,cat a costat toata distractia si ce ti-ai
mai cumparat. Esti ‘taxat’ daca te imbraci cu gust sau cu toale mai
de calitate,daca ai ‘prea multe’ costume,camasi sau ceasuri,daca ai
vreun telefon mai deosebit sau o masina care nu este TDI. Pentru ca
intrebarea tuturor este ‘de unde ai bani ?’ Cu totii castigam
aproximativ la fel,avem cam aceleasi cheltuieli si cu toate astea, tu
pari sa ai mai mult.De unde? Acesta este un aspect.
Un
altul se refera exclusiv la cererea mea de desfacere a contractului
de munca care inca se afla la mine in sertar.Cu toate ca oficial nu
am plecat,telefonul a inceput sa sune la doar o ora dupa ce am spus
(intetionat,ca sa ma amuz si sa vad unde se intinde focul) unei
singure persoane ca plec.Curiosi si prietenosi (politicosi),s-au
interesat de situatie, despre ce am de gand sa fac in continuare,ce
si cum. Si-au exprimat increderea in fortele mele,m-au congratulat
pentru alegerea facuta si pentru ca ies din ‘cloaca asta imputita’ si
au ras in permanenta. Ras jovial,evident.
Si
cu toate astea inca nu plec pentru ca mai am atat de multe de
invatat. Si nu este vorba de bani. ‘Bani are toti taranii’,dupa cum
spunea un client de-al meu.

There's a …

0
brand new day for me.

Starting soon I will be engaging myself on a new trip to stardom
new corporate horizon. The start will be harder than the last one, the money
just the same but the chance of succeeding even father are much higher. Not too
late for a
yet another fresh start!


Familistii p@/(!’ (din viata)

2
M-am gandit ca este urat ca gandesc asa despre ei,insa am un principiu:ma cenzurez destul la serviciu toata ziua,si in societate in general,asa ca ar fi de-a dreptul jenant sa-mi torturez mintea cu lanturi si lacate in restul timpului.
Poate ca am inceput sa fiu mai atent in jurul meu in ultimii ani sau poate ca am si eu 30 de ani, si de aici si semnalele specifice-nu stiu.Cert este ca vad familisti peste tot. Pe strada poate ca au fost tot timpul,dar cum nu merg pe jos aproape deloc,nu ii vad.Poate ca sunt in parcuri,pentru ca este un loc predilect-copiii se strang in parc tot timpul. Daca mergi sambata la cumparaturi (ceea ce evit sa fac din motive evidente), te lovesti de o armata de ‘iepuri’ care n-au avut nimic mai bun de facut, decat sa toarne plozi. Plozi pe care ii scot in locuri publice unde incep sa urle si sa faca ca toate animalele in timp ce ‘parintii’ se amuza si le vorbesc normal.De parca ala la un an intelege. Mi se pare o lipsa crasa de bun simt si iei nici o masura cand iti urla copilul ca din gura de sarpe. Ca sa nu mai spun ca daca urla,de obicei are ceva. Stiu de la maica-mea ca astia mici urla daca nu se simt bine,daca le este foame sau daca nu sunt schimbati.
Astazi erau unii langa mine care se amuzau fantastic ca le urla plodu’ pe o frecventa greu de suportat de catre cei din restaurant.
Si ca sa ma intorc la partea cu lipsa activitatii,stiu o gramada de oameni (in special femei) care sunt disperate sa se marite la 25 de ani pentru ca citez ‘intr-un an n-o sa ma mai ia nimeni’, de parca sunt vite expuse la targ iar daca nu-s grase si frumoase,n-or sa aiba musterii si uite asa,or sa ramana singure pe lume.Patetic! Si tragic ca femei educate,culte,cu pretentii de la cei din jur gandesc astfel.
Insa asa este cand te trezesti ca nu ai facut nimic pana acum,ca toti aia cu care te-ai intalnit s-au dovedit a fi niste boi si niste profitori, nu-ti ramane decat sa te mariti cu primul care-ti iese in cale si care este gata sa te ia de sotie. Cum este el,cum esti tu,daca va potriviti sau nu,nu are importanta. Important este sa te mariti cat mai repede. Urmeaza plozii, care vor veni pe rand,cu o cadenta de unul pe an. Si toate astea doar ca sa-i stresezi pe ceilalti in locurile publice-viata ta se va duce in jos pe teava oricum.
Si daca nu ai facut-o pana acum si inca te mai gandesti, act now!

Vantul schimbarii

8
Ora 8.50 A.M
 
Din plictiseala,am dat CV-ul
meu unei firme de recrutari acum 3 luni si de atunci mi-am gasit o activitate
placuta pentru momentele in care ma plictisesc extraordinar:ma duc la
interviuri. Ma intalnesc cu oameni,discut despre munca mea si despre noi
orizonturi destul de des. Mai in joaca si in ultima vreme, mai in serios, ma
vad pus in fata luarii unor decizii: sa profit de noile oportunitati, sau sa
continui sa tratez in joaca totul.Si tocmai asta m-a pus pe ganduri: daca tot
mi se ofera ceva pe tava pentru ca sunt bun in ceea ce fac, de ce sa nu merg
mai departe? De ce sa nu schimb Compania in care m-am simtit atat de bine in
ultimii 4 ani. Pentru ca am observatori fini in jurul meu,mi s-a oferit
posibilitatea unei schimbari, in cadrul Companiei: nu plec, vand un produs mai
bun, mai stylish, poate am sa castig niste bani in plus…ca sa nu plec in alta
parte si sa iau cu mine tot ce am invatat in ultimii 4 ani aici. Am acceptat
tocmai din dorinta de a schimba ceva. Insa la ora 11 am sa aflu daca pot obtine
de 2 ori mai mult – in alta parte. evident, beau o cafea intr-un bar la 100m de
locul in care urmeaza sa am un nou interviu. Si ma intreb ce caut aici. Si imi
raspund:pentru ca pot mai mult,pentru ca stiu ca daca fac o alegere proasta
acum,am sa o repar in 2 timpi si 3 miscari,fara sa-mi para rau ca nu am sa mai
lucrez intr-o companie care mai are putin si imi monteaza o zgarda cu tepi ca
sa ma tina legat de birou pentru a fi mai productiv. Wind of change is startin’
to blow.

 

Mobile, bani si consumerism

0

Aseara am facut "semi-window shopping". Ca sa mobilam apartamentul care in sfarsit este gata, tre sa ne dam peste cap si sa ne enervam ca nu gasim ce ne place, ca toate-s scumpe ( cu toate ca sunt cu picioarele pe pamant si ca stiu ca daca vrei ceva bun, costa) si ca nu o sa mai terminam draq odata!

Unde sa mergi mai repede cand magazinele se inchid de obicei la orele 20.00? Ii inteleg pe cei care dau ochii peste cap (unii mai pe ascuns, altii fatis) cand intru in magazin la ora 19.55, pregatit pentru o discutie prelungita pe marginea alegerii culorii, stofei si a modelului dorit de catre mine. Am ales, din nou, Mobexpert pentru ca am mers in Feeria la ei acum cateva zile, ca sa ne facem o idee. Avand ideile "sedimentate", am parcat in fata la Mobexpert-ul din Pipera. Dupa ce am intrat si ne-am invartit pe 3 etaje unde am vazut canapele si bucatarii care incepeau de la 27.000 de RON; nu am "percutat" (nu m-am obisnuit cu noua moneda) si-am intrat in vorba cu un consilier care ne-a anuntat cu un zambet ce parea sincer (eu cred ca era condescendent dar femeia era actrita buna) ca aici nu suntem la Mobexpert, ci la Class…sau ceva de genul asta. Asa mi-a picat fisa ca o canapea  costa 270 de milioane, nu 27 de milioane, asa cum citeam eu! M-am simtit… Ma miram eu de ce se tine tot timpul unul dupa noi, dornic sa ne explice si sa aleaga pentru noi cea mai buna solutie! La 270 de milioane/bucata, as angaja si eu 10 agarici cu 5 milioane (pardon, 500 RON) pe luna, care sa faca treaba asta. Imi scot parleala la inceput de luna, cand vand prima "racheta"!
But shit happens, asa ca am trecut dincolo unde am facut fotos cu ce mi-as dori – nu incap decat jumatate dintre ele, asa ca greul de abia acum incepe! Timp de livrare pentru canapelele extensibile la comanda 2 luni de zile, exact ca la un autoturism!  
 

 
Am lasat la sfarsit fotoliul multi-media din piele ecologica ( a se citi vinilin de calitate superioara) care contine boxe, subwoofer si diverse butoane pentru o experienta de neuitat! Cam ingust si cam tare pentru gustul meu insa nu este scump.
 
 

Dilema

0
A vinde un produs mai bun, mai scump, mai elegant, mai "fitos" inseamna avansare profesionala?
Nota: de dezvoltat 
Go to Top